ignat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)IGNÁT s. m. (
Pop.) Nume dat zilei de 20 decembrie, în care țăranii obișnuiesc să-și taie porcii îngrășați în vederea sărbătorilor de iarnă. ◊
Expr. Nu se îngrașă porcul la ignat = nu se poate face un lucru serios în ultimul moment. – Din
sl. Ignatije.ignat (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)IGNAT, Grigore (1889-1917,
n. Bârlad), căpitan de infanterie român. A căzut eroic, în frunte a Companiei 1 mitraliere (Regimentul 51/52 infanterie), pe care o comanda, în lupta de la
Răzoare (6/19 aug. 1917) din timpul bătăliei de la
Mărășești.ignat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!ignát (
pop.)
s. m.ignat (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)Ignat m. ziua St-lui Ignatie, sărbătoare ce cade la 20 Decemvrie:
tăierea porcilor la Ignat.ignat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)IGNÁT s. m. (
Pop.) Nume dat zilei de 20 decembrie, în care țăranii obișnuiesc să-și taie porcii îngrășați în vederea sărbătorilor de iarnă. ◊
Expr. Nu se îngrașă porcul la ignat = nu se poate face un lucru serios în ultimul moment. — Din
sl. Ignatije.