ido (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÍDO s. n. Limbă internațională, formată prin simplificarea limbii esperanto. – Din
fr. ido.ido (Dicționar de neologisme, 1986)ÍDO s.n. (
Lingv.) Limbă internațională formată prin simplificarea limbii esperanto. [< fr.
ido].
ido (Marele dicționar de neologisme, 2000)ÍDO s. n. limbă artificială formată prin simplificarea limbii esperanto. (< fr.
ido)
ido (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ído (limbă)
s. f.ido (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ÍDO s. f. Limbă internațională, formată prin simplificarea limbii esperanto. — Din
fr. ido.