idiocromatic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)IDIOCROMÁTIC, -Ă, idiocromatici, -ce, adj. (
Geol.; despre minerale) Cu idiocromatism. [
Pr.:
-di-o-] – Din
fr. idiochromatique, germ. idiochromatisch.idiocromatic (Dicționar de neologisme, 1986)IDIOCROMÁTIC, -Ă adj. (
Despre minerale; op.
alocromatic) Cu culoare proprie. [Cf. fr.
idiochromatique, germ.
idiochromatisch < gr.
idios – propriu,
chroma – culoare].
idiocromatic (Marele dicționar de neologisme, 2000)IDIOCROMÁTIC, -Ă adj. care prezintă idiocromatism. (< fr.
idiochromatique)
idiocromatic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)IDIOCROMÁTIC, -Ă, idiocromatici, -ce, adj. (
Geol.; despre minerale) Cu idiocromatism. [
Pr.:
-di-o-] — Din
fr. idiochromatique, germ. idiochromatisch.