icioglan - explicat in DEX

icioglan (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ICIOGLÁN, icioglani, s. m. (Înv.) Copil de casă, paj (la sultani și la domnii români). [Var.: iciolán s. m.] – Din tc. içoğlan.

icĭoglan (Dicționaru limbii românești, 1939)
icĭo(g)lán m. (turc. ič oghlany, d. ič, interior, și oghlan, fecĭor de casă. V. olan 1). Vechĭ. Paj al sultanuluĭ. Copil de casă la domniĭ româneștĭ. (Eraŭ 30-36, subordonațĭ ĭedecliilor).

icioglan (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
icioglán (înv.) (-cio-glan) s. m., pl. iciogláni

icioglan (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ICIOGLÁN, icioglani, s. m. (Înv.) Copil de casă, paj (la sultani și la domnii români). [Var.: iciolán s. m.] — Din tc. içoğlan.

icioglan (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
icio(g)lan m. od. copil de casă sau paj (la Sultanii turci și la Domnii români): icioglanii cu ogaua lor NEGR. neferii și iciolanii domnești FIL. [Turc. IČ OGLANY, lit. fecior dinăuntru].