hulubiță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HULUBÍȚĂ, hulubițe, s. f. Diminutiv al lui
hulub. 1. (
Reg.) Porumbiță.
2. Denumire populară dată mai multor specii de ciuperci, de obicei comestibile, cu pălăria de diferite culori vii și atrăgătoare, cu carnea albă, cu gustul dulce-acrișor și cu mirosul plăcut
(Russula). –
Hulub +
suf. -iță.hulubiță (Dicționaru limbii românești, 1939)hulubíță f., pl.
e. Nord. Porumbiță.
hulubiță (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)hulubíță s. f.,
g.-d. art. hulubíței; pl. hulubíțe