hulubel(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) HULUBÉL,hulubei, s. m. (Reg.) Diminutiv al lui hulub; hulubaș. – Hulub + suf. -el.
hulubel(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) hulubél (reg.) s. m., pl. hulubéi, art. hulubéii