huligan (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HULIGÁN, huligani, s. m. Persoană care comite acte de huliganism. – Din
rus. huligan.huligan (Dicționar de neologisme, 1986)HULIGÁN s.m. Cel care comite acte de huliganism. [< rus.
huligan, cf.
Hooligan – personaj dintr-o comedie irlandeză, mare bătăuș].
huligan (Marele dicționar de neologisme, 2000)HULIGÁN s. m. cel care comite acte de huliganism. (< rus.
huligan)
huligan (Dicționaru limbii românești, 1939)*huligán m. (rus.
huligán). Devastator. V.
haĭdamac, pogrom.huligan (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)huligán s. m.,
pl. huligánihuligan (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)huligan m. Mold. bătăuș, vagabond. [Vorbă rusească din Basarabia, răspândită odată cu alipirea acestei provincii].