hot (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HOT s. n. Curent în muzica de jaz caracterizat printr-o sonoritate amplă. [
Pr.:
hat] –
Cuv. engl.hot (Dicționar de neologisme, 1986)HOT adj. invar. (
Anglicism) Fierbinte, arzător; (
fig.) înflăcărat. [< engl.
hot].
hot (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)hot1, hoturi, s.n. (reg.) Bucium făcut din coajă de salcie; hurgoi, furnoi, dârlă, drâmboi.
hot (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)hot2, hoturi, s.n. (reg.) Bucată.
hot (Marele dicționar de neologisme, 2000)HOT adj. inv. 1. fierbinte. ♦ ~ -jazz = stil de jaz cu sonorități ample, caracterizat prin tempo rapid, puternic accentuat ritmic, și improvizații expresive. 2. (fig.) înflăcărat. (< engl.
hot/jazz/)