hostie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HÓSTIE, hostii, s. f. 1. Jertfă adusă zeilor, la greci și la romani. ♦ Jertfă (de obicei un animal) adusă lui Dumnezeu.
2. Azimă pe care catolicii o folosesc la împărtășanie. – Din
lat. hostia, fr. hostie.hostie (Dicționar de neologisme, 1986)HÓSTIE s.f. 1. (
Ist.; la greci și la romani) Jertfă adusă zeilor; (
la evrei) animal adus ca jertfă lui Dumnezeu. ♦ (
În biserica catolică) Azima împărtășaniei.
2. (
Fig.) Victimă. [Gen.
-iei. / < fr.
hostie, lat.
hostia].
hostie (Marele dicționar de neologisme, 2000)HÓSTIE s. f. 1. (la greci și la romani) jertfă adusă zeilor; (la evrei) animal adus ca jertfă lui Dumnezeu. 2. (la catolici) azima împărtășaniei. 3. (fig.) victimă. (< fr.
hostie, lat.
hostia)
hostie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)hóstie (-ti-e) s. f.,
art. hóstia (-ti-a), g.-d. art. hóstiei; pl. hóstii, art. hóstiile (-ti-i)