homunculus (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HOMÚNCULUS, homunculuși, s. m. Omuleț artificial pe care alchimiștii pretindeau că au reușit să-l fabrice;
p. ext. om foarte mic de statură, nedezvoltat
Vezi nota, pipernicit. – Din
lat. homunculus, fr. homuncule.homunculus (Dicționar de neologisme, 1986)HOMÚNCULUS s.m. 1. Mic om artificial pe care alchimiștii pretindeau că au reușit să-l fabrice; (
p. ext.) om foarte mic ca statură.
2. Fetus uman. [< fr.
homuncule, lat.
homunculus].
homunculus (Marele dicționar de neologisme, 2000)HOMÚNCULUS s. m. 1. omuleț artificial pe care alchimiștii pretindeau că au reușit să-l fabrice; (p. ext.) om foarte mic de statură. 2. fetus uman. (< fr.
homuncule, lat.
homunculus)
homunculus (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)homúnculus s. m.,
pl. homúnculuși