hirsut (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HIRSÚT, -Ă, hirsuți, -te, adj. 1. Cu părul și cu barba neîngrijite.
2. Aspru, grosolan. ♦ Posac, ursuz, taciturn.
3. (
Bot.; despre un organ) Prevăzut cu peri lungi, rigizi; hispid. – Din
fr. hirsute, lat. hirsutus.hirsut (Dicționar de neologisme, 1986)HIRSÚT, -Ă adj. 1. Neîngrijit, cu barba și cu părul zbârlit.
2. Aspru, grosolan. ♦ Ursuz.
3. (
Bot.; despre un organ) Prevăzut cu peri lungi, rigizi. [< fr.
hirsute, cf. lat.
hirsutus].
hirsut (Marele dicționar de neologisme, 2000)HIRSÚT, -Ă adj. 1. neîngrijit, cu barba și cu părul zburlite. 2. (fig.) aspru, grosolan. ◊ ursuz, posac. 3. (bot.; despre un organ) acoperit cu peri lungi și rigizi; hispid. (< fr.
hirsute, lat.
hirsutus)
hirsut (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)hirsút adj. m.,
pl. hirsúți; f. hirsútă, pl. hirsúte