hidrotehnic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HIDROTÉHNIC, -Ă, hidrotehnici, -ce, s. f.,
adj. 1. S. f. Ramură a tehnicii care se ocupă cu folosirea apei și cu proiectarea și executarea lucrărilor de folosire a apei, a energiei hidraulice și a lucrărilor de prevenire a distrugerilor provocate de ape.
2. Adj. Privitor la hidrotehnică (
1), care aparține hidrotehnicii. – Din
fr. hydrotechnique, germ. Hydrotechnik.