hidrofită (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HIDROFÍTĂ, hidrofite, adj.f.,
s. f. (Plantă) adaptată la viața acvatică (dulce sau sărată). – Din
fr. hydrophites.hidrofită (Dicționar de neologisme, 1986)HIDROFÍTĂ adj., s.f. (Plantă) care crește în apă (dulce sau sărată). [< fr.
hydrophyte, cf. gr.
hydor – apă,
phyton – plantă].
hidrofită (Marele dicționar de neologisme, 2000)HIDROFÍTĂ adj., s. f. (plantă) adaptată la viața acvatică. (< fr.
hydrophyte)
hidrofită (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)hidrofítă (hi-dro-) adj. f.,
s. f.,
pl. hidrofíte