hermină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HERMÍNĂ, hermine, s. f. Animal carnivor asemănător cu nevăstuica, având blana cafenie vara, albă, fină și lucioasă iarna; hermelină, cacom, helge
(Mustela erminea). ♦ Blana prelucrată sau haina făcută din blana acestui animal. – Din
fr. hermine.hermină (Dicționar de neologisme, 1986)HERMÍNĂ s.f. Animal carnivor din țările nordice, a cărui blană este albă și lucioasă iarna și cafenie-deschisă vara; hermelină. ♦ Blana acestui animal sau haina făcută din această blană. [< fr.
hermine, cf. lat.
armenius – șoarece armenesc].
hermină (Marele dicționar de neologisme, 2000)HERMÍNĂ s. f. 1. mic mamifer carnivor asemănător cu nevăstuica, cu blana cafenie-deschisă vara și albă, fină și lucioasă iarna; hermelină, cacom. ◊ blana prelucrată sau haina făcută din blana acestui animal. 2. (herald.) blană la steme, reprezentată convențional prin fond argintiu presărat cu pete de nisip. (< fr.
hermine)
hermină (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)hermínă (hermíne), s. f. – Animal asemănător cu nevăstuica, cu blana albă, fină și lucioasă, helge (Mustela erminea). –
Var. ermină. Fr. hermine. Este dublet al lui
ermelin(ă), s. m. și
f.,
înv., din
it. ermellino (
sec. XVIII).
hermină (Dicționaru limbii românești, 1939)*hermínă, V.
ermină.hermină (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)HERMÍNĂ (‹
fr.)
s. f. Mamifer carnivor (
Mustela erminea) asemănător nevăstuicii. Are blana cafenie vara și albă iarna, lungimea corpului ajunge la 32 cm, iar coada (al cărei vârf este negru) măsoară între 6,5 și 12 cm. Răpitoare, se hrănește cu rozătoare mici. Vânată pentru blana ei prețioasă. Trăiește în Europa, Asia și America de Nord; în România este răspândit în Delta Dunării și în N Moldovei.
Sin. hermelină. ♦ Blana prelucrată sau haina făcută din blana acestui animal.
hermină (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)hermínă s. f.,
g.-d. art. hermínei; pl. hermíne