hematocel (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HEMATOCÉL, hematocele, s. n. Tumoare formată printr-o revărsare de sânge într-un țesut celular. – Din
fr. hématocèle.hematocel (Dicționar de neologisme, 1986)HEMATOCÉL s.n. Tumoare formată prin acumulare de sânge într-un țesut sau organ. [< fr.
hématocèle, cf. gr.
haima – sânge,
kele – tumoare].
hematocel (Marele dicționar de neologisme, 2000)HEMATOCÉL s. n. tumoare formată prin acumulare de sânge într-un țesut sau organ. (< fr.
hématocèle)
hematocel (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)hematocél s. n.,
pl. hematocéle