hatie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HÁTIE, hatii, s. f. (
Reg.) Îngrămădire de nuiele, pietre, bolovani etc. executată pentru a amenaja cursul unei ape sau pentru a stăvili revărsarea ei. –
Hat +
suf. -ie.hatie (Dicționaru limbii românești, 1939)hátie f. (rut.
hatĭ, de unde și
hat 2 și
hat 1).
Mold. Zăgaz, ĭezitură, înălțătură (trecătoare) de pămînt, de petre orĭ de crăngĭ ca să împedece o revărsare orĭ ca să poată trece pintr´o [!] mlaștină (Șez. 30, 293). – În Trans. și
gat, pl.
urĭ (ung.
gát).
hatie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)hátie (
reg.)
(-ti-e) s. f.,
art. hátia (-ti-a), g.-d. art. hátiei; pl. hátii, art. hátiile (-ti-i-)