hantelă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HANTÉLĂ, hantele, s. f. Greutate din metal de 1-5 kg, compusă din două sfere unite între ele printr-un mâner, folosită în gimnastică. – Din
germ. Hantel.hantelă (Dicționar de neologisme, 1986)HANTÉLĂ s.f. Greutate din metal de 1-5 kg, compusă din două sfere unite între ele printr-un mâner, folosită pentru gimnastică. [Cf. engl.
hantle].
hantelă (Marele dicționar de neologisme, 2000)HANTÉLĂ s. f. greutate din metal compusă din două sfere unite printr-un mâner, folosită pentru gimnastică. (< germ.
Hantel)