handicapa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)HANDICAPÁ, handicapez, vb. I.
Tranz. 1. A avea sau a-și crea (printr-o manevră) un avantaj asupra unui adversar, într-o întrecere, într-o competiție sportivă.
2. Fig. A stânjeni activitatea cuiva, a pune pe cineva în stare de inferioritate. – Din
fr. handicaper.handicapa (Dicționar de neologisme, 1986)HANDICAPÁ vb. I. tr. 1. A echilibra șansele unor concurenți într-o întrecere.
2. (
Fig.) A pune în inferioritate (pe cineva); a stânjeni. [Cf. fr.
handicaper].
handicapa (Marele dicționar de neologisme, 2000)HANDICAPÁ vb. tr. 1. a avea sau a-și crea un avantaj asupra adversarului într-o competiție. 2. a pune pe cineva în inferioritate. (< fr.
handicaper)
handicapa (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)handicapá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
handicapeáză