guvid (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GUVÍD, guvizi, s. m. Nume generic dat unor specii de pești mici, cu capul mare, lățit, și cu corpul subțiat spre coadă
(Gobius). ◊
Guvid mare = strunghil. – Din
ngr. guvídi.guvid (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)guvíd (guvízi), s. m. – Varietate de pește. –
Var. guvidie. Ngr. γουβίδι (DAR; Gáldi,
Dict., 194).
guvid (Dicționar de argou al limbii române, 2007)guvid, guvizi s. m. (er.) penis.
guvid (Dicționaru limbii românești, 1939)guvíd m., pl.
zĭ, și
guvídie f. (ngr.
guvidĭ, dim. d.
koviós, vgr.
kobiós, de unde și lat.
gobius și
gobio, -ónis, fr.
goujon).
Dobr. Un mic pește marin, varietate de zglăvoacă. V.
stavrid și
obleț.guvid (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)guvíd s. m.,
pl. guvízi