grupet (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GRUPÉT, grupete, s. n. Grup format din mai multe note muzicale scurte care se execută într-o singură măsură (împreună cu nota principală). – Din
it. gruppetto.grupet (Dicționar de neologisme, 1986)GRUPÉT s.n. (
Muz.) Reunire de mai multe note care trebuie executate într-o singură bătaie. [< it.
grupetto].
grupet (Marele dicționar de neologisme, 2000)GRUPÉT s. n. (muz.) ornament melodic (notat prin semnul ~ plasat deasupra unei note) din execuția a patru sunete într-o singură măsură (împreună cu sunetul principal). (< it.
gruppetto)
grupet (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)grupét s. n.,
pl. grupéte