grodinap (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)
grodináp s.n. (înv.) pânză de mătase (de Neapole).
grodinap (Dicționaru limbii românești, 1939)
grodináp n. (rus. grodenáplĭ, d. fr. gros de Naples). Vechĭ. Pop. Un fel de pînză de matasă [!] care se făcea la început la Neapole.
grodinap (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
grodinap n. stofă de mătase fabricată mai întâi la Neapole (= fr. gros de Naples).