grefier (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GREFIÉR, grefieri, s. m. Funcționar judecătoresc însărcinat cu înregistrarea dezbaterilor instanței, cu redactarea hotărârilor, cu întocmirea, păstrarea și comunicarea actelor de procedură [
Pr.:
-fi-er] – Din
fr. greffier.grefier (Dicționar de neologisme, 1986)GREFIÉR s.m. Funcționar judecătoresc. [Pron.
-fi-er. / < fr.
greffier].
grefier (Marele dicționar de neologisme, 2000)GREFIÉR s. m. funcționar judecătoresc care întocmește, comunică și păstrează actele de procedură, consemnează dezbaterile și ședințele de judecată etc. (< fr.
greffier)
grefier (Dicționaru limbii românești, 1939)*grefiér m. (fr.
greffier, grefier, d. lat.
graphiarius, d.
graphium, vgr.
graphion, condeĭ de plumb orĭ de peatră [!]). Acel funcționar care ține grefa, scrie la audiență sentențele [!] și-l asistă pe judecător une-orĭ.
grefier (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)grefiér (-fi-er) s. m.,
pl. grefiérigrefier (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)grefier m. funcționar care ține grefa, care scrie la audiență sentințele și asistă pe judecător în unele ocaziuni.