graf (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GRAF1, grafi, s. m. (Rar) Conte (german). – Din
germ. Graf.graf (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GRAF2, grafe și
grafuri, s. n. (
Mat.) Ansamblu a două mulțimi disjuncte, între care s-a stabilit o corespondență. ◊
Teoria grafelor = disciplină care studiază proprietățile topologice ale structurii grafelor. – Din
fr. graphe, engl. graph.graf (Dicționar de neologisme, 1986)-GRAF Element secund de compunere savantă cu semnificația „care scrie”, „care desenează”, „care înregistrează”, „scriitor”, „desenator”, „înregistrator”. [< fr.
-graphe, it.
-grafo, cf. gr.
graphos].
graf (Dicționar de neologisme, 1986)GRAF s.m. Conte german. [< germ.
Graf].
graf (Dicționar de neologisme, 1986)GRAF s.n. (
Mat.)
1. Reprezentare grafică a locului geometric al unei funcții.
2. Sistem de cupluri formate prin aplicarea unei mulțimi într-o a doua mulțime sau chiar în ea însăși. ◊
Teoria grafurilor = disciplină al cărei obiect îl constituie proprietățile topologice ale structurii grafurilor. [Pl.
-furi. / < fr.
graphe, cf. engl.
graph(ic formula)].
graf (Marele dicționar de neologisme, 2000)GRAF1 s. m. conte german. (< germ.
Graf)
graf (Marele dicționar de neologisme, 2000)GRAF2 s. n. model matematic figural care permite vizualizarea și stabilirea ordinii logice a legăturilor dintre elementele componente ale unui sistem sau dintre operațiile și fazele unui proces. ♦ teoria ~ urilor = disciplină care studiază proprietățile topologice ale structurii grafurilor. (< fr.
graphe, engl.
graph)
graf (Marele dicționar de neologisme, 2000)GRAF3(O)-, -GRÁF, -GRAFÍE elem. „scriere”, „care scrie, înregistrează”. (< fr.
graph/o/-, -graphe, -graphie, cf.
gr. graphein, a scrie)
graf (Dicționaru limbii românești, 1939)*graf m. (germ.
graf, rus.
graf. V.
grafină, pîrcălab). Conte german și rusesc. V.
grof.graf (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)GRAF (‹
fr.,
engl.)
s. n. (
MAT.) Pereche formată dintr-o mulțime de elemente numite noduri sau vârfuri și o mulțime de perechi de noduri numite muchii. ◊
G. direcționat (digraf) =
g. în care perechile de noduri le numim arce și unde se fixează primul și al doilea element al perechii (perechea ordonată); un arc iese din primul nod al perechii și intră în al doilea nod.
Teoria grafurilor = disciplină care studiază proprietățile și aplicațiile grafurilor.