gospodăros (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GOSPODĂRÓS, -OÁSĂ, gospodăroși, -oase, adj. (Despre oameni) Care dovedește pricepere și manifestă interes, pasiune în conducerea unei gospodării (personale, de stat etc.), a unei instituții, organizații etc. –
Gospodar +
suf. -os.