goniometru (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GONIOMÉTRU, goniometre, s. n. Instrument care servește la măsurarea valorii unghiurilor. [
Pr.:
-ni-o-] – Din
fr. goniomètre.goniometru (Dicționar de neologisme, 1986)GONIOMÉTRU s.n. Instrument pentru măsurarea unghiurilor; (
spec.) instrument pentru măsurarea unghiurilor formate între diferite direcții de vizare, folosit în navigație, în topografie etc. [< fr.
goniomètre, cf. gr.
gonia – unghi,
metron – măsură].
goniometru (Marele dicționar de neologisme, 2000)GONIOMÉTRU s. n. instrument pentru măsurarea unghiu-rilor, folosit în geodezie, topografie etc. (< fr.
goniomètre)
goniometru (Dicționaru limbii românești, 1939)*goniométru, n., pl.
e (d. vgr.
gonia, colț, unghĭ și
metru. A. tri-gon). Instrument de măsurat unghiurile pe teren.
goniometru (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)goniométru (-ni-o-me-tru) s. n.,
art. goniométrul; pl. goniométre