goli (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GOLÍ, golesc, vb. IV.
1. Tranz. A scoate sau a consuma întregul conținut dintr-un vas, recipient, spațiu etc.; a deșerta. ♦
Refl. pas. (Despre vase, recipiente, spații etc.) A rămâne gol
2, fără ființe, pustiu.
2. Refl. (
Fam.; despre ființe) A evacua fecalele sau urina din organism. – Din
gol2.goli (Dicționar de argou al limbii române, 2007)goli, golesc v. t. (intl.) I. a fura
II v. r. a mărturisi.
goli (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)golí (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. golésc, imperf. 3
sg. goleá; conj. prez. 3
să goleáscăgolì (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)golì v. a face gol, a deșerta.