gofra (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GOFRÁ, gofrez, vb. I.
Tranz. A imprima rânduri de cute paralele (și ondulate) pe o țesătură, pe o tablă, pe o hârtie etc. ♦ A aplica pe o țesătură un desen imprimat în relief. – Din
fr. gaufrer.gofra (Marele dicționar de neologisme, 2000)gofrá vb. tr. A face un gofraj. (< fr.
gaufrer)
gofra (Dicționar de neologisme, 1986)GOFRÁ vb. I. tr. A face cute, ondulații paralele pe o țesătură, pe o tablă. ♦ A face un desen în relief (pe o țesătură). [< fr.
gaufrer].
gofra (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)gofrá (a ~) (go-fra) vb.,
ind. prez. 3
gofreáză