gnozie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GNOZÍE s. f. (
Psih.) Recunoaștere a obiectelor cu ajutorul organelor de simț. – Din
fr. gnosie, engl. gnosis.gnozie (Dicționar de neologisme, 1986)-GNOZÍE v.
-gnoză.
gnozie (Dicționar de neologisme, 1986)GNOZÍE s.f. Recunoaștere a obiectelor cu ajutorul organelor de simț. [Gen.
-iei. / < fr.
gnosie, cf. gr.
gnosis – cunoaștere].
gnozie (Marele dicționar de neologisme, 2000)GNOZÍE s. f. recunoaștere a obiectelor cu ajutorul organelor de simț. (< fr.
gnosie)
gnozie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)gnozíe s. f.,
art. gnozía, g.-d. gnozíi, art. gnozíei