globulă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GLOBÚLĂ, globule, s. f. Mic corp de formă sferică. ♦
Spec. Fiecare dintre particulele (sferice) care alcătuiesc sau care se găsesc în diverse lichide organice. ◊
Globulă roșie = celulă care intră în compoziția sângelui și care conține hemoglobină; hematie, eritrocit.
Globulă albă = celulă care intră în compoziția sângelui, având rol în procesul de apărare a organismului; leucocită. – Din
fr. globule, lat. globulus.globulă (Dicționar de neologisme, 1986)GLOBÚLĂ s.f. Corp sferic foarte mic. ♦ (
Anat.) Celulă care intră în compoziția sângelui. ◊
Globulă albă = leucocită;
globulă roșie = hematie. [Var.
globul s.m. / < fr.
globule].
globulă (Marele dicționar de neologisme, 2000)GLOBÚLĂ s. f. 1. corp sferic foarte mic. 2. mic corp ovular care se găsește în diverse lichide sau țesuturi ale organismului. ♦ ~le roșii = hematii; ~le albe = leucocite. (< fr.
globule, lat.
globulus)
globulă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)globúlă s. f.,
g.-d. art. globúlei; pl. globúleglobulă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)globulă f. glob foarte mic:
globulele sângelui.