glaviznă (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)GLÁVIZNĂ s. f. (Înv.) Capitol. (din
sl. glavizna, împrum. literar)
glaviznă (Dicționaru limbii românești, 1939)glavíznă f., pl.
e (vsl.
glavizna).
Vechĭ. Capitul [!] (în carte). – Și
glăvînță, pl.
e.