glasvand (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GLÁSVAND, glasvanduri, s. n. 1. Perete interior alcătuit din panouri de sticlă montate pe un cadru de lemn sau de metal.
2. Ușă pliantă, cu geamuri, care separă două încăperi. – Din
germ. Glaswand.glasvand (Dicționar de neologisme, 1986)GLÁSVAND s.n. Perete interior sau ușă mare (de lemn) cu panouri de sticlă. [Var.
glazvand s.n. / < germ.
Glaswand <
Glas – sticlă,
Wand – perete].
glasvand (Marele dicționar de neologisme, 2000)GLÁSVAND s. n. perete interior, ușă mare cu panouri de sticlă. (< germ.
Glaswand)
glasvand (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)glásvand s. n.,
pl. glásvanduri