giroscop (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GIROSCÓP, giroscoape, s. n. 1. Aparat care, antrenat de o mișcare de rotație în jurul uneia dintre axe, se poate astfel deplasa încât să nu modifice direcția axei sale de rotație.
2. Dispozitiv care asigură stabilitatea și orientarea în spațiu a unui avion, a unui submarin etc. – Din
fr. gyroscope.giroscop (Dicționar de neologisme, 1986)GIROSCÓP s.n. Aparat constituit dintr-o roată care se poate mișca rapid în jurul axei sale, astfel încât planul ei de rotație rămâne fix în spațiu. [Pl.
-scoape. / < fr.
gyroscope, cf. gr.
gyros – cerc,
skopein – a privi].
giroscop (Marele dicționar de neologisme, 2000)GIROSCÓP s. n. dispozitiv dintr-un disc care se rotește în jurul axei sale, menținându-și planul de rotație, pentru orientarea în spațiu a avioanelor, a submarinelor etc. (< fr.
gyroscope)
giroscop (Dicționaru limbii românești, 1939)*giroscóp n., pl.
oape (vgr.
gýros, învîrtire, și
scop ca´n
telescop. V.
jur 1). Aparat inventat la 1852 de Foucault ca să demonstreze rotațiunea pămîntuluĭ.
giroscop (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!giroscóp (-ros-cop/-ro-scop) s. n.,
pl. giroscoápe