girondin (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GIRONDÍN, girondini, s. m. Membru al unei grupări politice din Franța în timpul Revoluției de la 1789-1794, care, preluând puterea, s-a situat pe poziții moderate, împotriva exceselor revoluției. – Din
fr. Girondin.girondin (Marele dicționar de neologisme, 2000)GIRONDÍN s. m. membru al unei grupări politice din timpul Revoluției franceze din 178
9, care reprezenta interesele burgheziei industriale, comerciale și financiare. (< fr.
girondin)
girondin (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)girondín s. m.,
pl. girondíni