gionat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GIONÁT, gionate, s. n. (Rar,
peior.) Picior (de om). –
Et. nec.gionat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)gionát (rar)
(gio-) s. n.,
pl. gionáte