gig (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))GIG1, giguri, s. n. Val mare de pânză. –
Magh. vég.gig (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GIG, giguri, s. n. Ambarcație sportivă cu scaune rulante, folosită la învățarea canotajului. – Din
engl. gig.gig (Dicționar de neologisme, 1986)GIG s.n. 1. Ambarcație de sport, lungă și ascuțită la pupă și la proră, cu scăunașe mobile pentru vâslași.
2. Trăsură mică cu două roți, trasă de un cal. [< engl.
gig].
gig (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)GIG2, gíguri, s. n. (
Mold.)
v. vig.gig (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)gig, giguri, s.n. (reg.) Val de pânză; vig.
gig (Marele dicționar de neologisme, 2000)GIG s. n. 1. ambarcație de sport, lungă și ascuțită la pupă și la proră, cu scăunașe rulante pentru cei care trag la rame. 2. trăsură mică cu două roți, trasă de un cal. (< engl.
gig)
gig (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))GIG2, giguri, s. n. Ambarcație de sport cu scăunașe mobile, pe care șed cei ce manevrează vâslele. –
Fr. gigue (<
engl.).
gig (Dicționaru limbii românești, 1939)gig, V.
vig.gig (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)gig s. n.,
pl. gígurigig (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)gig n. Mold. val de pânză sau suman (de 70-100 metri):
se fac multe giguri de sumani CR. [Tr.
vig = ung. VÉG].