ghĭordum - explicat in DEX

ghiordum (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
GHIORDÚM, ghiordumuri, s. n. (Înv.) Numele unui joc de cărți. – Din tc. gördüm.

ghiordum (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)
ghiordúm s.n. (înv.) joc cu 24 de cărți, asemănător cu stosul.

ghiordum (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
ghiordúm (ghiordúmuri), s. n. – Joc de cărți. – Var. ghiurdum. Tc. ǵördum (Șeineanu, II, 182).

ghiordum (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
ghiordúm (înv.) (ghior-) s. n., pl. ghiordúmuri

ghiordum (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
ghiordum n. joc cu 24 de cărți care aduce cu stosul (înainte foarte la modă în Moldova): musafirii se așezară la ghiordum GHĬCA. [Turc. GÖRDUM].

ghĭordum (Dicționaru limbii românești, 1939)
ghĭordúm și ghĭurdúm n., pl. urĭ (turc. gördum, „am văzut”). Vechĭ. Un fel de stos (joc de cărțĭ) cu 24 de cărțĭ (Șăin.).