germinație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GERMINÁȚIE, germinații, s. f. Proces
fiziologic de trecere a unui germen de la viața latentă la viața activă și care duce la nașterea unei plante sau a unui organ vegetal. – Din
fr. germination, lat. germinatio.germinație (Dicționar de neologisme, 1986)GERMINÁȚIE s.f. Germinare. [Gen.
-iei, var.
germinațiune s.f. / cf. fr.
germination, lat.
germinatio].
germinație (Marele dicționar de neologisme, 2000)GERMINÁȚIE s. f. germinare. (< fr.
germination, lat.
germinatio)
germinație (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)germináție (-ți-e) s. f.,
art. germináția (-ți-a), g.-d. art. germináției; pl. germináții, art. germináțiile (-ți-i-)