genuncher (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GENUNCHÉR, genunchere, s. n. (
Reg.) Suman sau pieptar (din piele de miel) lung până la genunchi. –
Genunchi +
suf. -ar.genuncher (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)genunchér (
reg.)
s. n.,
pl. genunchére