generator - explicat in DEX



generator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
GENERATÓR, -OÁRE, generatori, -oare, adj., subst. I. Adj. Care generează, produce, determină ceva. II. S. f. Linie dreaptă care generează prin deplasarea în spațiu (pe o traiectorie curbă) o suprafață riglată. III. S. n. 1. Aparat, mașină sau instalație care servește la producerea unei forme de energie, folosind energie de o altă formă. ◊ Generator cuantic = generator sau amplificator de radiații electromagnetice care funcționează pe baza fenomenului de emisie stimulată a radiațiilor. Generator de zgomot = dispozitiv electronic care produce o tensiune de zgomot (de obicei aleator) spre a fi folosită în măsurători. Generator de aeroioni = aeroionizator. 2. Aparat sau instalație care servește la producerea unui fluid sau a unei suspensii fluide. – Din fr. générateur, lat. generator, -oris.

generator (Dicționar de neologisme, 1986)
GENERATÓR, -OÁRE adj. Care generează, care dă naștere la ceva. // s.n. Mașină care transformă energia mecanică în energie de altă formă. ♦ Aparat care produce o anumită formă de energie. ♦ Aparat, instalație care produce un combustibil gazos. ♦ Generator cuantic = denumire generică pentru laser, maser și alte dispozitive de același tip. [Cf. fr. générateur, germ. Generator].

generator (Marele dicționar de neologisme, 2000)
GENERATÓR, -OÁRE I. adj. care generează, produce, determină ceva. II. s. n. 1. aparat, mașină, instalație care transformă o formă de energie în alta. 2. aparat, instalație care produce un fluid. ♦ ~ cuantic = generator sau amplificator de radiații electromagnetice (laser, maser etc.) bazat pe fenomenul de emisiune stimulată a radiației. III. s. f. (mat.) dreaptă prin a cărei deplasare în spațiu se naște o suprafață plană sau curbă. (< fr. générateur, lat. generator)

generator (Dicționaru limbii românești, 1939)
*generatór, -oáre adj. (lat. generator). Care generează. S. f. Geom. Linie care, mișcîndu-se, generează o suprafață. S. n., pl. oare. Mec. Cazanu uneĭ mașinĭ cu abur. – Fem. (rar) și generatrice (lat. generátrix, -ícis).

generator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
generatór1 adj. m., pl. generatóri; f. sg. și pl. generatoáre

generator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
generatór2 (aparat) s. n., pl. generatoáre

generator (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
generator a. care generează sau produce. ║ n. cazanul unei mașini de aburi.