genealogic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GENEALÓGIC, -Ă, genealogici, -ce, adj. Care aparține genealogiei, privitor la genealogie. [
Pr.:
-ne-a-] – Din
fr. généalogique.genealogic (Dicționar de neologisme, 1986)GENEALÓGIC, -Ă adj. Referitor la genealogie. ◊
Arbore genealogic = tablou care reprezintă un arbore al cărui trunchi înfățișează linia directă a unei familii, iar ramurile linia colaterală. [Pron.
-ne-a-. / < fr.
généalogique].
genealogic (Marele dicționar de neologisme, 2000)GENEALÓGIC, -Ă adj. referitor la genealogie. ♦ arbore ~ = tablou reprezentând un arbore al cărui trunchi înfățișează linia directă a unei familii, iar ramurile, linia colaterală. (< fr.
généalogique)
genealogic (Dicționaru limbii românești, 1939)*genealógic, -ă adj. (vgr.
genealogikós). De genealogie:
tabloŭ genealogic (reprezentat ca un arbore).
genealogic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)genealógic (-ne-a-) adj. m.,
pl. genealógici; f. genealógică, pl. genealógicegenealogic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)genealogic a. relativ la genealogie:
arbore genealogic.