geminație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GEMINÁȚIE, geminații, s. f. 1. (
Livr.) îmbinare în perechi; împerechere.
2. (
Lingv.) Lungire a unei consoane, pronunțată cu o durată mai mare decât cea obișnuită. – Din
fr. gémination, lat. geminatio.