gemănariță(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) GEMĂNÁRIȚĂ,gemănarițe, s. f. (Bot.) Bujorel (2) (Orchis papilionacea). – Geamăn + suf. -ariță.
gemănariță(Dicționaru limbii românești, 1939) gemănáriță f., pl. e (d. geamăn, gemănare). Poroĭnic.
gemănariță(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) gemănáriță s. f., g.-d. art. gemănáriței; pl. gemănárițe