geamăt (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)GEÁMĂT, gemete, s. n. Sunete nearticulate scoase de o ființă care simte o durere (fizică sau morală). ♦
Fig. Freamăt, murmur, vuiet (al unor elemente ale naturii). [
Var.:
gémăt, gémet s. n.] –
Lat. gemitus.