furaj (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FURÁJ, furaje, s. n. Produs de origine vegetală, animală sau minerală, folosit pentru hrana vitelor; nutreț, masă verde. ◊
Furaje combinate = nutrețuri complexe obținute pe cale industrială, prin amestecarea diferitelor leguminoase, concentrate, reziduuri industriale, săruri minerale etc., prezentate sub formă de uruială și de granule. – Din
fr. fourrage.furaj (Dicționar de neologisme, 1986)FURÁJ s.n. (
Agr.) Nutreț pentru vite. [Pl.
-je. / < fr.
fourrage].
furaj (Marele dicționar de neologisme, 2000)FURÁJ s. n. produs de origine vegetală, animală sau minerală, hrană pentru vite; nutreț. ◊ alimentație pentru peștii de acvariu și de crescătorie. (< fr.
fourrage)
furaj (Dicționaru limbii românești, 1939)*furáj n., pl.
urĭ (fr.
fourrage, d. vfr.
feurre, foerre și
foarre, paĭ, paĭe de împăĭat, d. got.
fodr, teacă și [poate] furaj, ngerm.
futter. „căptușeală” și „furaj”).
Arm. Nutreț (fîn, orz ș. a.).
furaj (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)furáj s. n.,
pl. furájefuraj (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)furaj n. paie sau fân pentru nutrețul cailor (= fr.
fourrage).