frigid (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FRIGÍD, -Ă, frigizi, -de, adj. Care suferă de frigiditate. – Din
fr. frigide, lat. frigidus.frigid (Dicționar de neologisme, 1986)FRIGÍD, -Ă adj. Care reacționează cu răceală, cu indiferență, care suferă de frigiditate. [Cf. fr.
frigide, lat.
frigidus].
frigid (Marele dicționar de neologisme, 2000)FRIGÍD, -Ă adj. 1. rece; (despre plante) care crește în regiunile răcoroase. 2. care suferă de frigiditate. (< fr.
frigide, lat.
frigidus)
frigid (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)frigíd adj. m.,
pl. frigízi; f. frigídă, pl. frigíde