frapant - explicat in DEX

frapant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
FRAPÁNT, -Ă, frapanți, -te, adj. Care frapează; bătător la ochi, izbitor, șocant. – Din fr. frappant.

frapant (Dicționar de neologisme, 1986)
FRAPÁNT, -Ă adj. Bătător la ochi, izbitor. [Cf. fr. frappant].

frapant (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
FRAPÁNT, -Ă, frapanți, -te, adj. Care frapează; bătător la ochi, izbitor, impresionant. – Fr. frappant.

frapant (Marele dicționar de neologisme, 2000)
FRAPÁNT, -Ă adj. bătător la ochi, izbitor, șocant. (< fr. frappant)

frapant (Dicționaru limbii românești, 1939)
*frapánt, -ă adj. (fr. frappant). Barb. Izbitor, surprinzător, bătător la ochĭ.

frapant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
frapánt adj. m., pl. frapánți; f. frapántă, pl. frapánte

frapant (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
frapant a. care face o vie impresiune, care bate la ochi, izbitor (= fr. frappant).