fonolit (Dicționar de neologisme, 1986)FONOLÍT s.n. Rocă efuzivă folosită ca fondant în ceramică. [< fr.
phonolite].
fonolit (Marele dicționar de neologisme, 2000)FONOLÍT s. n. rocă microlitică efuzivă care la lovire se desface în plăci subțiri, producând un sunet caracteristic. (< fr.
phonolithe)
fonolit (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)FONOLIT (‹
fr.; {s}
fono- +
gr. lithos „piatră”)
s. n. Rocă neovulcanică, fin cristalizată, de culoare cenușiu-verzuie, compactă și care, în plăci subțiri, produce, prin lovire, un sunet caracteristic. Este alcătuită din feldspați alcalini și feldspatoizi asociați cu piroxeni sodici și amfiboli. Se întrebuințează sub formă de plăci, în locul ardeziei.
fonolit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fonolít s. n.