fluent (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FLUÉNT, -Ă, fluenți, -te, adj. (Despre vorbire, frază etc.) Curgător, cursiv; limpede. [
Pr.:
flu-ent] – Din
fr. fluent.fluent (Dicționar de neologisme, 1986)FLUÉNT, -Ă adj. (
Despre stil, vorbire) Curgător. [Pron.
flu-ent. / cf. fr.
fluent, lat.
fluens].
fluent (Marele dicționar de neologisme, 2000)FLUÉNT, -Ă adj. 1. (despre stil, vorbire) curgător, cursiv. 2. fluid (I, 2). (< fr.
fluent, lat.
fluens)
fluent (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)fluént adj. m.,
pl. fluénți; f. fluéntă, pl. fluénte