flotabilitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FLOTABILITÁTE s. f. 1. Însușire a unui corp de a pluti la suprafața unui lichid sau la o anumită adâncime.
2. Raportul dintre volumul părții nescufundate și volumul total al unui corp plutitor.
3. Proprietate a minereurilor de a putea fi separate prin flotație. – Din
fr. flottabilité.flotabilitate (Dicționar de neologisme, 1986)FLOTABILITÁTE s.f. Capacitatea de plutire a unui corp. [Cf. fr.
flottabilité].
flotabilitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)FLOTABILITÁTE s. f. 1. capacitate de plutire a unui corp. ◊ raportul dintre volumul părții nescufundate și volumul total al unui corp plutitor. 2. proprietate a minereurilor de a putea fi separate prin flotație (1). (< fr.
flottabilité)
flotabilitate (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)FLOTABILITÁTE (‹
fr.)
s. f. 1. Capacitate a unui corp de a pluti pe suprafața unui fluid, de obicei apă (
f. de suprafață) sau la o anumită adâncime (
f. în imersiune). ♦ Raportul dintre volumul părții nescufundate și volumul total al unui corp plutitor.
2. Proprietate a particulelor mic de material solid (minereuri, cărbuni etc.) de a pluti într-un lichid, deși au o densitate mai mare decât a acestuia, datorită tensiunilor superficiale ce apar la contactul dintre diferite faze (solidă, lichidă, gazoasă). Stă la baza
flotației.flotabilitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)flotabilitáte s. f.,
g.-d. art. flotabilitắții