flotație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)FLOTÁȚIE, flotații, s. f. 1. Procedeu de separare a mineralelor utile din minereuri sau a cărbunilor din steril.
2. Flotare (
2). – Din
fr. flottation.flotație (Dicționar de neologisme, 1986)FLOTÁȚIE s.f. 1. Procedeu de separare pe cale umedă a mineralelor utile din minereuri și a cărbunelui de steril. ♦ Separarea semințelor prin scufundarea lor în apă.
2. Flotare. [Gen.
-iei. / cf. fr.
flottation].
flotație (Marele dicționar de neologisme, 2000)FLOTÁȚIE s. f. 1. procedeu de separare a particulelor solide de dimensiuni mici din apă prin mărirea capacității de plutire cu ajutorul unor reactivi, pentru separarea mineralelor utile din minereuri, precum și în sistemele de epurare a apelor. ◊ separarea semințelor prin scufundarea lor în apă. 2. flotare. (< fr.
flottation)
flotație (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)flotáție (-ți-e) s. f.,
art. flotáția (-ți-a), g.-d. art. flotáției; pl. flotáții, art. flotáțiile (-ți-i-)